• Str Eroul-Conciu,nr 24, Busteni
  • 0729 222 646

Certificat energetic

1519980066-5a990e2236ea6.jpg

1519980066-5a990e2236ea6.jpg Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusă prin Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Actul normativ a fost publicat în 20 mai în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare vineri, 19 iulie.Potrivit noilor reguli, proprietarul sau administratorul unei clădiri sau unităţi de clădire (apartament) va fi obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului energetic, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii.Totodată, în anunţurile de vânzare sau închiriere, proprietarul ori administratorul clădirii sau apartamentului va da şi informaţii din certificatul energetic.La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să îi dea cumpărătorului certificatul energetic în original.Contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere încheiate în lipsa certificatului energetic sunt supuse nulităţii relative şi pot fi atacate în justiţie de către părţiile care au încheiat documentul sau de către terţi.De asemenea, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul este obligat să depună la organul fiscal competent o copie a certificatului energetic.

  • Clădirile care trebuie să aibă certificat energetic

Certificatul de performanţă energetică este întocmit pentru clădirile care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore.Documentul este necesar pentru locuinţe unifamiliale, blocuri de locuinţe, birouri, clădiri ale instituţiilor de învăţământ, spitale, hoteluri şi restaurante, săli de sport, clădiri pentru servicii de comerţ sau alte tipuri de clădiri consumatoare de energie, clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.Certificatul nu este necesar pentru clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, deoarece acestora, daca li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.De asemenea, documentul nu este necesar pentru clădiri folosite ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios, pentru clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie, pentru clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de patru luni pe an, pentru clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 de metri pătraţi.În certificatul de performanţă energetică a clădirii sunt cuprinse date privind consumul de energie al unei clădiri sau al unei unităţi de clădire.Performanţa energetică a clădirii se exprimă printr-o notă, de la 1 la 100, care este cu atât mai mare cu cât clădirea are o eficienţă energetică mai ridicată.Totodată, performanţa energetică se exprimă prin încadrarea într-una din cele şapte clase, de la clasa A caracterizată prin consumul cel mai scăzut de energie, respectiv un consum de până la 125 de kWh/mp/an, până la clasa G corespunzătoare celui mai ridicat consum, respectiv de peste 820 kWh/mp/an.

Certificatul de eficienţă energetică este valabil 10 ani de la data eliberării, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea sau unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră, care modifică consumurile energetice ale acesteia.Noua lege impune şi obligativitatea afişării certificatelor la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice ori a instituţiilor care prestează servicii publice, cu o suprafaţă utilă de peste 500 de metri pătraţi. Începând din 9 iulie 2015, obligativitatea se va aplica şi clădirilor de acest tip cu o suprafaţă utilă de peste 250 de metri pătraţi.Totodată, noua lege impune obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât şi în cazul renovării majore a clădirilor existente.Investitorii şi proiectanţii vor trebui să ia toate măsurile ca, începând din 31 decembrie 2020, clădirile noi să aibă consum de energie aproape egal cu zero.

  • Paşii pe care trebuie să îi urmeze proprietarul unei clădiri pentru obţinerea unui certificat de performanţă energetică

Certificatul de performanţă energetică se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului, proprietarului sau administratorului clădirii ori unităţii de clădire.Auditorul energetic are dreptul, în baza atestatului de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să realizeze auditul energetic pentru clădiri sau unităţi de clădire, să întocmească certificatul de performanţă energetică şi raportul de audit energetic.Solicitantul trebuie să se adreseze unui auditor energetic atestat şi să încheie un contract de prestări servicii cu acesta.Proprietarul sau administratorul trebuie să deţină şi să pună la dispoziţia auditorului energetic planurile clădirii sau apartamentului, din Fişa de cadastru OCPI sau din contractul de vânzare-cumpărare, precum şi informaţii legate de istoricul clădirii, inclusiv modificări de spaţiu, de funcţiune şi reparaţiile.Auditorul energetic va trebui să strângă la dosar următoarele documente: planul general de încadrare în zonă al imobilului (scara 1:2000), cu precizarea punctelor cardinale; planuri de arhitectură - faţade şi secţiuni pentru subsol, parter, etajul curent, ultimul etaj, terasă; planuri cu secţiuni longitudinale şi transversale; planuri pentru instalaţiile de încălzire şi apă caldă de consum; releveu apartament (scara 1:100); detalii constructive pentru pereţi, planşeu peste subsol, planşeul de sub mansardă sau terasă; fişa tehnică pentru centrala termică, calorifere şi tâmplăria termoizolantă, dacă acestea au înlocuit recent dotările originale ale imobilului; facturi de apă caldă, apă rece, energie termică sau de combustibil pentru centrala termică a clădirii.Raluca Alexandra Căzănescu, membru fondator al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), spune că întocmirea unui certificat de performanţă energetică pentru un apartament durează minim trei zile, dar pentru o casă poate dura mai mult, impunându-se evaluări suplimentare.În funcţie de ce documente poate proprietarul să pună la dispoziţia auditorului, durata de realizare poate fi mai mare sau mică şi se poate negocia şi tariful. Dacă proprietarul nu are toate documentele, auditorul poate completa dosarul contra cost.Tariful se calculează după o formulă ce include un cost unitar pentru pregătirea lucrării şi documentare, tariful unitar al lucrării (euro/ metru pătrat), aria desfăşurată construită a clădirii şi cinci coeficienţi - de locaţie, de documentaţie, de complexitate, de instrumentare şi de refolosire, potrivit AAECR.Conform Organizaţiei Profesionale a Specialiştilor în Energetica Clădirilor, apartamentele cu consumuri energetice mai scăzute vor fi mai căutate datorită costurilor la întreţinere mai mici. În cazul în care cererea pentru apartamentele cu consumuri energetice mai scăzute este mai ridicată, ar putea să fie înregistrată o creştere uşoară a chiriilor acestui tip de apartamente, dar şi o scădere a nivelului chiriilor la apartamentele cu consumuri energetice mai ridicate, care ar trebui să compenseze astfel cheltuielile suplimentare.Elaborarea certificatului presupune evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţiei şi instalaţii aferente (încălzire, preparare sau furnizare a apei calde de consum, ventilare şi climatizare, iluminat artificial); încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu a clădirii; notarea din punct de vedere energetic a clădirii; întocmirea Certificatului de Performanţă Energetică şi inserarea recomandărilor referitoare la modalităţile de creştere a eficienţei în utilizarea energiei.

  • Controlul certificatelor de performanţă energetică

Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) va controla certificatele de performanţă energetică, rapoartele de audit energetic şi cele de inspecţie a sistemului de încălzire sau climatizare.Inspectorii vor verifica afişarea certificatului la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice. De asemenea, inspectorii vor verifica, prin sondaj, certificatele şi a rapoartele de audit energetic, precum şi rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.Obligativitatea certificatului energetic trebuia să intre în vigoare încă de la începutul anului 2010, dar a fost amânată de mai multe ori, după ce notarii au susţinut că măsura va majora preţul caselor vechi cu 5 - 10 la sută şi va bloca tranzacţiile, iar Guvernul a apreciat că procedurile de aplicare a noului sistem nu sunt suficient de clare şi că numărul de auditori energetici este insuficient.Noile prevederi privind performanţa energetică a clădirilor au fost aprobate de Guvern în 18 aprilie, fiind astfel transpuse în legislaţia naţională modificările şi completările aduse de Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor.Obligativitatea obtinerii certificatului de performanta energetica al unei cladiri este prevazuta de Legea nr.372 din 13 decembrie 2005, privind performanta energetica a cladirilor si Ordinul nr. 1459 din 1 octombrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanta energetica a cladirilor, emis de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Certificatul de performanta energetica al unei cladiri este un document tehnic care are caracter informativ, atesta performanta energetica a unei cladiri, urmarind declararea si afisarea performantei energetice a acesteia, prezentata intr-o forma sintetica unitara, cu detalierea principalelor caracteristici ale constructiei si instalatiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termica si energetica.
Elaborarea certificatelor si punerea acestora la dispozitie potentialilor cumparatori sau chiriasi de catre proprietari, in cazul in care se incheie contracte de vanzare-cumparare sau inchiriere a locuintelor unifamiliale si a apartamentelor din blocurile de locuinte, se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2010. Pentru toate celelalte cladiri care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate, elaborarea certificatului de performanta energetica este obligatorie incepand cu data de 1 ianuarie 2007.
In cazul cladirilor existente care necesita lucrari de reabilitare termica, finantate din fonduri publice si/sau credite externe contractate sau garantate de stat, fundamentarea oportunitatii si necesitatii interventiei se face prin Raport de audit energetic, parte componenta a studiului de fezabilitate.
Elaborarea certificatului se realizeaza de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati conform legislatiei in vigoare.
Certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit in continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaboreaza pentru urmatoarele cladiri noi sau existente, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate:

  1. locuinte unifamiliale;

  2. blocuri de locuinte;

  3. birouri;

  4. cladiri de invatamant;

  5. spitale;

  6. hoteluri si restaurante;

  7. sali de sport;

  8. cladiri pentru servicii de comert;

  9. alte tipuri de cladiri consumatoare de energie.

Pentru categoriile de cladiri care se construiesc, certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/ proprietarului si se cuprinde in documentatia pentru receptia la terminarea lucrarilor, pastrandu-se la cartea tehnica a constructiei sau de proprietar pana la constituirea acesteia.Pentru categoriile de cladiri care se vand sau se inchiriaza, certificatul se elaboreaza prin grija proprietarului si se prezinta la incheierea contractului de vanzare-cumparare, respectiv a contractului de inchiriere.Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul il pune, dupa caz, la dispozitie potentialului cumparator sau chirias.
In cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 1.000 mp, aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice, certificatul valabil este afisat intr-un loc accesibil si vizibil publicului. Se afiseaza la loc vizibil si temperaturile interioare recomandate si cele curente si, dupa caz, alti factori climatici semnificativi.

LEGE nr.372 din 13 decembrie 2005
privind performanţa energetică a clădirilor
.Textul actului publicat în M.Of. nr. 1144/19 dec. 2005

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.

Art. 2. - Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor;

b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;

c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;

d) certificarea energetică a clădirilor;

e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

CAPITOLUL II
Definiţii

Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;

2. performanţa energetică a clădirii - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;

3. certificatul de performanţă energetică a clădirii document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri;

4. producerea combinată de căldură şi electricitate PCCE - transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică, denumită cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică;

5. sistem de climatizare - combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;

6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;

7. putere termică nominală - exprimată în kW puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele utile specificate de producător;

8. pompă de căldură - dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer, apă sau sol, pentru a o furniza unei clădiri;

9. lucrări de renovare - lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire, apă caldă de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilaţie şi climatizare, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii;

10. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire, care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative.

CAPITOLUL III
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Art. 4. - (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;

b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;

c) instalaţia de climatizare;

d) ventilaţia;

e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;

f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;

g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

h) ventilaţia naturală;

i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect.

(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) electricitate produsă prin cogenerare;

c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;

d) iluminatul natural.

Art. 5. - Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.

Art. 6. - Elementele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

Art. 7. - (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuinţe unifamiliale;

b) blocuri de locuinţe;

c) birouri;

d) clădiri de învăţământ;

e) spitale;

f) hoteluri şi restaurante;

g) săli de sport;

h) clădiri pentru servicii de comerţ;

i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Art. 8. - Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;

c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;

e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.

CAPITOLUL V
Clădiri noi

Art. 9. - La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.

Art. 10. - Pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă totală de peste 1.000 m2, autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire, potrivit legii, solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică, economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:

a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) producere combinată de căldură şi electricitate - PCCE;

c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc;

d) pompe de căldură, în anumite condiţii.

CAPITOLUL VI
Clădiri existente

Art. 11. - La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, la care se execută lucrări de renovare, performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 12. - Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp, având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii.

CAPITOLUL VII
Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art. 13. - (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, după caz, la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş.

(3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează, după caz, pe baza:

a) unei certificări comune pentru întreaga clădire, în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum; sau

b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire.

(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.

(5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.

Art. 14. - În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.

CAPITOLUL VIII
Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire

Art. 15. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:

a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;

c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

Art. 16. - Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL IX
Inspecţia sistemelor de climatizare

Art. 17. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.

Art. 18. - Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL X
Experţi independenţi

Art. 19. - (1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.

(2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.

Art. 20. - Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 21. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice.

Art. 22. - În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor.

Art. 23. - Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Documente necesare:

  • Cadastru: copii - planul de situatie (amplasament) si planurile de arhitectura;

  • copie act proprietate si copie CI proprietar.


Va sta la dispozitie.

ing. Robert Bragadireanu
auditor energetic atestat M.D.R.T.
Certificare-Energetica-Audit.ro
af.panoramic@gmail.com
0728.822.823